4. Doamne, când ai ieşit tu din Seir, când ai mărşăluit din câmpia Edomului, pământul s-a cutremurat şi cerurile au picurat, norii de asemenea au picurat apă.
5. Munţii s-au topit dinaintea Domnului, şi Sinaiul, dinaintea Domnului Dumnezeul lui Israel.
6. În zilele lui Şamgar, fiul lui Anat, în zilele lui Iael, drumurile mari erau neumblate şi călătorii umblau pe căi ocolitoare.
7. Locuitorii satelor au încetat, au încetat în Israel, până m-am ridicat eu, Debora, până m-am ridicat eu, o mamă în Israel.
8. Ei şi-au ales dumnezei noi; atunci războiul era la porţi. Era văzut vreun scut sau vreo suliţă printre patruzeci de mii în Israel?
9. Inima mea este spre guvernatorii lui Israel, care s-au oferit de bunăvoie din popor. Binecuvântaţi pe Domnul.
10. Vorbiţi, voi, care călăriţi pe măgari albi, care şedeţi în judecată şi umblaţi pe cale.
11. Cei eliberaţi de zgomotul arcaşilor în mijlocul adăpătoarelor, acolo vor repeta ei faptele drepte ale Domnului, faptele drepte către locuitorii satelor sale în Israel, atunci poporul Domnului va coborî la porţi.