30. Şi, în a treia zi, copiii lui Israel s-au urcat împotriva fiilor lui Beniamin şi s-au desfăşurat împotriva Ghibei, ca şi în celelalte dăţi.
31. Şi copiii lui Beniamin au ieşit împotriva poporului şi au fost atraşi departe de cetate; şi au început să lovească în popor şi să ucidă, cam treizeci de bărbaţi din Israel, ca şi în celelalte dăţi, pe drumurile mari, dintre care unul duce la casa lui Dumnezeu, iar altul la Ghibea în câmpie.
32. Şi copiii lui Beniamin au spus: Sunt doborâţi înaintea noastră ca şi întâia dată. Dar copiii lui Israel au spus: Să fugim şi să îi atragem departe de cetate, la drumurile mari.
33. Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au ridicat din locul lor şi s-au desfăşurat la Baal-Tamar; şi pânditorii lui Israel au ieşit din locul lor, din pajiştile Ghibei.
34. Şi au venit împotriva Ghibei zece mii de bărbaţi aleşi din tot Israelul şi bătălia a fost grea, dar ei nu ştiau că răul era aproape de ei.
35. Şi Domnul a lovit pe Beniamin înaintea lui Israel; şi copiii lui Israel au culcat la pământ dintre beniamiţi în acea zi douăzeci şi cinci de mii o sută de bărbaţi; toţi aceştia scoteau sabia.
36. Astfel, copiii lui Beniamin au văzut că erau doborâţi; fiindcă bărbaţii lui Israel au făcut loc beniamiţilor, pentru că se încredeau în pânditorii pe care îi puseseră lângă Ghibea.
37. Şi pânditorii s-au grăbit şi s-au năpustit asupra Ghibei; şi pânditorii s-au apropiat şi au lovit toată cetatea cu ascuţişul sabiei.
38. Acum, era un semn anumit între bărbaţii lui Israel şi pânditori, ca să înalţe o mare flacără cu fum din cetate.
39. Şi după ce bărbaţii lui Israel se retrăseseră din bătălie, Beniamin a început să lovească şi să ucidă dintre bărbaţii lui Israel cam treizeci de persoane, pentru că au spus: Într-adevăr sunt doborâţi dinaintea noastră, ca în prima luptă.
40. Dar când flacăra a început să se ridice din cetate ca un stâlp de fum, beniamiţii au privit înapoia lor şi, iată, flacăra cetăţii se înălţa la cer.
41. Şi când bărbaţii lui Israel s-au întors din nou, bărbaţii lui Beniamin au fost uimiţi, pentru că au văzut că răul venise peste ei.
42. De aceea şi-au întors spatele dinaintea bărbaţilor lui Israel spre calea pustiei, dar bătălia i-a ajuns; şi pe cei care ieşeau din cetăţi i-au culcat la pământ în mijlocul lor.
43. Astfel i-au înconjurat pe beniamiţi, de jur împrejur, şi i-au urmărit şi i-au călcat cu uşurinţă până spre Ghibea, înspre răsăritul soarelui.
44. Şi au căzut din Beniamin optsprezece mii de bărbaţi, toţi aceştia erau războinici viteji.
45. Şi s-au întors şi au fugit spre pustie la stânca Rimon şi israeliţii au strâns dintre ei cinci mii de bărbaţi la drumurile mari şi i-au urmărit îndeaproape până la Ghideom şi au ucis două mii de bărbaţi dintre ei.
46. Astfel că toţi cei care au căzut în acea zi din Beniamin au fost douăzeci şi cinci de mii de bărbaţi care scoteau sabia; toţi aceştia erau războinici viteji.
47. Dar şase sute de bărbaţi s-au întors şi au fugit în pustie la stânca Rimon şi au rămas la stânca Rimon patru luni.
48. Şi bărbaţii lui Israel s-au întors din nou peste copiii lui Beniamin şi i-au lovit cu ascuţişul sabiei, precum şi pe oamenii din fiecare cetate şi animalele şi tot ce venea la mână; de asemenea au dat foc tuturor cetăţilor la care au ajuns.