9. Scrierea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, când a fost bolnav şi s-a vindecat de boala lui:
10. Am spus la stârpirea zilelor mele, voi merge la porţile mormântului, sunt lipsit de restul anilor mei.
11. Am spus: Nu voi vedea pe Domnul, pe Domnul în ţara celor vii, nu voi mai privi pe om cu locuitorii lumii.
12. Vârsta mea s-a depărtat şi a plecat de la mine precum cortul păstorului, mi-am tăiat viaţa ca un ţesător, el mă va stârpi cu boală grea, din zi până în noapte îmi vei pune capăt.
13. Am recunoscut până dimineaţa, precum un leu, aşa îmi va frânge el toate oasele mele, din zi până în noapte îmi vei pune capăt.
14. Ca un cocor sau o rândunică, astfel am ciripit; am jelit ca un porumbel, ochii mei se sfârşesc, uitându-se în sus; Doamne, sunt oprimat, luptă-te pentru mine.
15. Ce voi spune? Mi-a vorbit deopotrivă şi el însuşi a făcut aceasta, voi merge uşor toţi anii mei în amărăciunea sufletului meu.
16. Doamne, prin aceste lucruri trăiesc oamenii şi în toate aceste lucruri este viaţa duhului meu, astfel mă vei însănătoşi şi îmi vei da viaţă.
17. Iată, pentru pace am avut mare amărăciune, dar tu în dragoste mi-ai scăpat sufletul din groapa putrezirii, fiindcă ai aruncat toate păcatele mele în spatele tău.
18. Căci mormântul nu te poate lăuda, moartea nu te poate sărbătorii, cei care coboară în groapă nu pot spera în adevărul tău.
19. Cel viu, cel viu te va lăuda, aşa cum fac eu în această zi, tatăl va face cunoscut adevărul tău copiilor.