1. Nu este un timp rânduit omului pe pământ? Nu sunt de asemenea zilele lui ca zilele unui angajat?
2. Precum un servitor cu ardoare doreşte umbra şi cum un angajat aşteaptă răsplata muncii sale,
3. Aşa sunt eu făcut să moştenesc luni de deşertăciune; şi nopţi obositoare îmi sunt rânduite.
4. Când mă culc, eu spun: Când mă voi ridica şi noaptea să fi trecut? Şi sunt sătul de răsuciri până la răsăritul zilei.
5. Carnea mea este îmbrăcată cu viermi şi bulgări de ţărână; pielea mea este crăpată şi a devenit dezgustătoare.
6. Zilele mele sunt mai iuţi decât suveica ţesătorului şi sunt petrecute fără speranţă.