17. Îţi înnoieşti martorii împotriva mea şi îţi măreşti indignarea asupra mea; schimbări şi război sunt împotriva mea.
18. Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aş fi dat duhul şi niciun ochi să nu mă fi văzut!
19. Trebuia să fiu ca şi cum nu aş fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.
20. Nu sunt zilele mele puţine? Încetează şi lasă-mă în pace ca să am puţină mângâiere.
21. Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în ţara întunericului şi umbra morţii;
22. O ţară a întunericului, ca însăşi întunericul; şi a umbrei morţii, fără nicio ordine, şi unde lumina este ca întunericul.