19. Femeia i-a spus: Domnule, îmi dau seama că eşti profet.
20. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte; şi voi spuneţi că în Ierusalim este locul unde ar trebui să se închine oamenii.
21. Isus i-a spus: Femeie, crede-mă, vine timpul, când nici pe muntele acesta, nici chiar în Ierusalim, nu vă veţi închina Tatălui.
22. Voi vă închinaţi la ceea ce nu ştiţi, noi ştim la ce ne închinăm; fiindcă salvarea este de la iudei.
23. Dar vine timpul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă Tatăl caută astfel de oameni să i se închine.
24. Dumnezeu este un Duh; şi cei ce i se închină, trebuie să i se închine în duh şi în adevăr.
25. Femeia i-a spus: Ştiu că vine Mesia, care se numeşte Cristos; când va veni el, ne va spune toate lucrurile.
26. Isus i-a spus: Eu, cel care vorbeşte cu tine, sunt acela.
27. Şi la aceasta, au venit discipolii lui şi se minunau că vorbea cu femeia, totuşi nimeni nu a spus: Ce cauţi? Sau: De ce vorbeşti cu ea?
28. Atunci femeia şi-a lăsat vasul şi s-a dus în cetate şi le-a spus oamenilor:
29. Veniţi să vedeţi un om care mi-a spus toate câte le-am făcut; nu cumva acesta este Cristosul?
30. Atunci ei au ieşit din cetate şi au venit la el.
31. Între timp discipolii lui îl rugau, spunând: Rabi, mănâncă.
32. Dar el le-a spus: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoaşteţi.
33. De aceea discipolii spuneau unul altuia: I-a adus cineva să mănânce?
34. Isus le spune: Mâncarea mea este să fac voia celui ce m-a trimis şi să împlinesc lucrarea lui.