13. Totuşi, Domnul a mărturisit împotriva lui Israel şi împotriva lui Iuda prin toţi profeţii şi prin toţi văzătorii, spunând: Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi ţineţi poruncile mele şi statutele mele, conform cu toată legea pe care am poruncit-o părinţilor voştri şi pe care v-am trimis-o prin servitorii mei, profeţii.
14. Cu toate acestea ei au refuzat să asculte şi şi-au împietrit gâturile, ca gâtul părinţilor lor, care nu au crezut în Domnul Dumnezeul lor.
15. Şi au respins statutele lui şi legământul lui pe care îl făcuse cu părinţii lor şi mărturiile lui pe care el le-a mărturisit împotriva lor; şi au urmărit deşertăciune şi au devenit deşertăciune şi au mers după păgânii care erau de jur împrejurul lor, referitor la care Domnul le poruncise să nu facă asemenea lor.
16. Şi au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeul lor şi şi-au făcut chipuri turnate, doi viţei, şi au făcut o dumbravă şi s-au închinat la toată oştirea cerului şi i-au servit lui Baal.
17. Şi au făcut pe fiii şi pe fiicele lor să treacă prin foc şi au folosit ghicire şi descântare şi s-au vândut pentru a face rău înaintea ochilor Domnului, ca să îl provoace la mânie.
18. De aceea Domnul s-a mâniat foarte tare pe Israel şi i-a îndepărtat dinaintea vederii sale; a rămas numai tribul lui Iuda.
19. Şi nici Iuda nu a ţinut poruncile Domnului Dumnezeul lor, ci au umblat în statutele lui Israel pe care ei le făcuseră.
20. Şi Domnul a respins toată sămânţa lui Israel şi i-a chinuit şi i-a dat în mâna prădătorilor, până i-a aruncat dinaintea feţei sale.
21. Pentru că a rupt pe Israel de la casa lui David; şi ei l-au făcut pe Ieroboam, fiul lui Nebat, împărat; şi Ieroboam a mânat pe Israel de la a-l urma pe Domnul şi i-a făcut să păcătuiască un mare păcat.
22. Deoarece copiii lui Israel au umblat în toate păcatele pe care Ieroboam le-a făcut; ei nu s-au depărtat de ele;
23. Până când Domnul a îndepărtat pe Israel dinaintea feţei sale, precum spusese prin toţi servitorii săi, profeţii. Astfel a fost Israel dus din propria lor ţară în Asiria până în această zi.
24. Şi împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon şi de la Cuta şi de la Ava şi de la Hamat şi de la Sefarvaim şi i-a pus în cetăţile Samariei, în locul copiilor lui Israel; şi ei au stăpânit Samaria şi au locuit în cetăţile ei.
25. Şi astfel a fost la începutul locuirii lor acolo, că ei nu se temeau de Domnul; de aceea Domnul a trimis lei printre ei, care au omorât pe unii dintre ei.
26. Pentru aceea i-au vorbit împăratului Asiriei, spunând: Naţiunile pe care le-ai îndepărtat şi le-ai pus în cetăţile Samariei, nu cunosc obiceiul Dumnezeului ţării; de aceea el a trimis lei printre ei şi, iată, îi ucid, pentru că nu cunosc obiceiul Dumnezeului ţării.
27. Atunci împăratul Asiriei a poruncit, spunând: Duceţi acolo pe unul dintre preoţii pe care i-aţi adus de acolo; şi ei să meargă şi să locuiască acolo şi el să îi înveţe obiceiul Dumnezeului ţării.
28. Atunci unul dintre preoţii pe care îi duseseră din Samaria a venit şi a locuit în Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.
29. Totuşi, fiecare naţiune şi-a făcut dumnezeii săi şi i-a pus în casele înălţimilor pe care samaritenii le făcuseră, fiecare naţiune în cetăţile unde locuia.
30. Şi oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, şi oamenii din Cut au făcut pe Nergal, şi oamenii din Hamat au făcut pe Aşima,
31. Şi aviţii au făcut pe Nibhaz şi pe Tartac, şi sefarviţii au ars pe copiii lor în foc lui Adramelec şi lui Anamelec, dumnezeii sefarviţilor.
32. Astfel, ei s-au temut de Domnul şi şi-au făcut din oamenii cei mai de jos preoţi ai înălţimilor, care sacrificau pentru ei în casele înălţimilor.