20. Şi din această cauză împăratul Ezechia şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, s-au rugat şi au strigat către cer.
21. Şi Domnul a trimis un înger, care a stârpit pe toţi războinicii viteji şi conducătorii şi căpeteniile din tabăra împăratului Asiriei. Astfel el s-a întors cu ruşine pe faţă în propria lui ţară. Şi când a intrat în casa dumnezeului său, cei care au ieşit din propriile lui adâncuri l-au ucis acolo cu sabia.
22. Astfel Domnul a salvat pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mâna tuturor celorlalţi şi i-a călăuzit de fiecare parte.
23. Şi mulţi au adus ofrande Domnului la Ierusalim şi daruri lui Ezechia, împăratul lui Iuda, astfel încât el a fost preamărit înaintea ochilor tuturor naţiunilor de atunci înainte.
24. În acele zile Ezechia era bolnav de moarte şi s-a rugat Domnului, iar el i-a vorbit şi i-a dat un semn.
25. Dar Ezechia nu a răsplătit conform bunătăţii făcute lui, fiindcă inima lui s-a înălţat; de aceea a fost furie asupra lui şi asupra lui Iuda şi Ierusalimului.
26. Totuşi Ezechia s-a umilit pentru mândria din inima lui, deopotrivă el şi locuitorii Ierusalimului, astfel încât furia Domnului nu a venit asupra lor în zilele lui Ezechia.
27. Şi Ezechia a avut foarte multe bogăţii şi onoare; şi şi-a făcut tezaure pentru argint şi pentru aur şi pentru pietre preţioase şi pentru mirodenii şi pentru scuturi şi pentru tot felul de bijuterii de dorit;