14. Şi când a venit la împărat, împăratul i-a spus: Micaia, să mergem la Ramot-Galaad la bătălie, sau să aştept? Şi el a spus: Urcaţi-vă şi prosperaţi şi ei vor fi daţi în mâna voastră.
15. Şi împăratul i-a spus: De câte ori să te conjur că îmi spui doar adevărul în numele Domnului?
16. Atunci el a spus: Am văzut tot Israelul împrăştiat pe munţi, ca oi care nu au păstor, şi Domnul a spus: Aceştia nu au stăpân; să se întoarcă fiecare om la casa lui în pace.
17. Şi împăratul lui Israel i-a spus lui Iosafat: Nu ţi-am spus că nu îmi va profeţi bine, ci rău?
18. Din nou el a spus: De aceea ascultă cuvântul Domnului: Am văzut pe Domnul şezând pe tronul lui şi toată oştirea cerului stând în picioare la dreapta lui şi la stânga lui.
19. Şi Domnul a spus: Cine va ademeni pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se urce şi să cadă la Ramot-Galaad? Şi unul a vorbit spunând în acest fel şi un altul spunând altfel.
20. Atunci a ieşit un duh şi a stat în picioare înaintea Domnului şi a spus: Eu îl voi ademeni. Şi Domnul i-a spus: Cu ce?
21. Şi el a spus: Voi ieşi şi voi fi un duh mincinos în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul a spus: Tu îl vei ademeni şi vei învinge de asemenea; ieşi şi fă astfel.
22. Şi acum, iată, Domnul a pus un duh mincinos în gura acestor profeţi ai tăi şi Domnul a vorbit rău împotriva ta.
23. Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat şi a lovit pe Micaia peste obraz şi a spus: Pe ce cale a ieşit Duhul Domnului de la mine pentru a-ţi vorbi ţie?
24. Şi Micaia a spus: Iată, vei vedea în acea zi când vei intra în camera dinăuntru să te ascunzi.
25. Atunci împăratul lui Israel a spus: Luaţi-l pe Micaia şi duceţi-l înapoi la Amon, guvernatorul cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului;
26. Şi spuneţi: Astfel spune împăratul: Puneţi pe acesta în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea chinuirii şi cu apa chinuirii, până când mă voi întoarce în pace.
27. Şi Micaia a spus: Dacă te vei întoarce negreşit în pace, atunci Domnul nu a vorbit prin mine. Şi a spus: Daţi ascultare, voi, tot poporul.
28. Astfel împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au urcat la Ramot-Galaad.
29. Şi împăratul lui Israel i-a spus lui Iosafat: Îmi voi schimba hainele ca să nu fiu recunoscut şi voi merge la bătălie, dar tu îmbracă robele tale. Astfel împăratul lui Israel şi-a schimbat hainele ca să nu fie recunoscut şi amândoi au mers la bătălie.
30. Şi împăratul Asiriei poruncise căpeteniilor carelor care erau cu el, spunând: Nu vă luptaţi cu mici sau mari, în afară de împăratul lui Israel.
31. Şi s-a întâmplat, când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iosafat, că au spus: Este împăratul lui Israel. De aceea l-au încercuit să se lupte, dar Iosafat a strigat şi Domnul l-a ajutat; şi Dumnezeu i-a ademenit să se depărteze de el.