14. Blestemată fie ziua în care am fost născut; să nu fie binecuvântată ziua în care mama mea m-a născut.
15. Blestemat fie omul care a adus veşti tatălui meu, spunând: Un copil de parte bărbătească ţi s-a născut; înveselindu-l.
16. Şi acel om să fie ca cetăţile pe care Domnul le-a dărâmat şi nu s-au pocăit. Şi să audă el plânset dimineaţa şi strigare la amiază;
17. Pentru că nu m-a ucis din pântece; şi mama mea mi-ar fi fost mormântul şi pântecele ei însărcinat întotdeauna cu mine.
18. Pentru ce am ieşit din pântece, ca să văd osteneală şi întristare, ca zilele mele să fie mistuite cu ruşine?