20. Cortul meu este prădat şi toate frânghiile mele sunt rupte; copiii mei au ieşit de la mine şi nu mai sunt; nu mai este nimeni să îmi întindă cortul şi să îmi ridice perdele.
21. Pentru că păstorii au devenit neghiobi şi nu l-au căutat pe Domnul; de aceea nu vor prospera şi toate turmele lor vor fi împrăştiate.
22. Iată, zgomotul unui zvon a venit şi o mare răscoală din ţara de nord, ca să prefacă cetăţile lui Iuda într-un pustiu şi o vizuină de dragoni.
23. Doamne, ştiu că nu în om este calea sa; nu ţine de omul care umblă să îşi îndrepte paşii săi.
24. Corectează-mă, Doamne, dar cu judecată, nu în mânia ta, ca nu cumva să mă nimiceşti.
25. Toarnă-ţi furia asupra păgânilor care nu te cunosc şi asupra familiilor care nu cheamă numele tău, pentru că l-au mâncat pe Iacob şi l-au înghiţit şi l-au mistuit şi i-au pustiit locuinţa.