6. Dar să ceară în credinţă, neclătinându-se în nimic. Pentru că cel ce se clatină seamănă cu un val al mării împins de vânt şi aruncat încoace şi încolo.
7. De aceea să nu gândească omul acela că va primi ceva de la Domnul.
8. Un om şovăitor este nestatornic în toate căile lui.
9. Dar să se bucure fratele de rând în aceea că el este înălţat.
10. Iar bogatul în aceea că este înjosit, pentru că va trece ca floarea ierbii.
11. Fiindcă a răsărit soarele cu arșița şi usucă iarba şi floarea ei cade şi frumuseţea înfăţişării ei piere: astfel şi bogatul se va ofili în căile lui.
12. Binecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieţii, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc.