17. De aceea dezbătea în sinagogă cu iudeii şi cu cei religioşi şi în fiecare zi în piaţă cu cei ce îl întâlneau.
18. Atunci, l-au întâlnit unii filozofi dintre epicurieni şi dintre stoici. Şi unii spuneau: Ce doreşte să spună guralivul acesta? Iar alţii: Se pare că este proclamatorul unor dumnezei străini, pentru că le predica pe Isus şi învierea.
19. Şi l-au luat şi l-au adus în Areopag, spunând: Putem şti ce este doctrina aceasta nouă, despre care vorbeşti?
20. Fiindcă aduci lucruri străine la urechile noastre; de aceea intenţionăm să ştim ce înseamnă acestea.
21. (Fiindcă toţi atenienii şi străinii care erau acolo nu îşi petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună, sau să audă ceva nou.)
22. Atunci Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului şi a spus: Bărbaţi din Atena, îmi dau seama că în toate lucrurile voi sunteţi prea superstiţioşi.
23. Căci cum treceam şi priveam la lucrurile voastre de închinare, am găsit şi un altar pe care era inscripţionat: Dumnezeului Necunoscut. Acestuia aşadar, căruia voi vă închinaţi ignorant, pe acesta vi-l predic eu.
24. Dumnezeu care a făcut lumea şi toate lucrurile în ea, fiindcă este Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute prin mâini;
25. Nici nu este adorat cu mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viaţă şi suflare şi toate;
26. Şi a făcut dintr-un singur sânge toate naţiunile oamenilor să locuiască pe toată faţa pământului, şi a hotărât timpurile dinainte rânduite şi granițele locuinţei lor;
27. Ca să îl caute pe Domnul, dacă, ar putea cumva să îl caute bâjbâind şi să îl găsească, deşi nu este departe de fiecare dintre noi;
28. Fiindcă în el trăim şi ne mişcăm şi avem fiinţă; cum au spus unii dintre poeţii voştri: Fiindcă şi noi suntem urmaşii lui.