23. Şi după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să îi ţină în siguranţă.
24. Acesta, primind o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea interioară şi le-a strâns picioarele în butuci.
25. Şi la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau laude lui Dumnezeu; şi prizonierii îi auzeau.
26. Şi dintr-odată a fost un cutremur mare, aşa încât s-au zguduit temeliile închisorii; şi îndată, toate uşile s-au deschis şi legăturile fiecăruia s-au dezlegat.
27. Şi temnicerul, trezindu-se din somnul său şi văzând uşile închisorii deschise, a scos sabia şi avea de gând să se omoare, presupunând că prizonierii fugiseră.
28. Dar Pavel a strigat cu voce tare, spunând: Nu îţi face niciun rău; fiindcă toţi suntem aici.
29. Atunci el a cerut o lumină şi s-a repezit înăuntru şi a venit tremurând şi a căzut înaintea lui Pavel şi Sila.
30. Şi i-a dus afară şi a spus: Domnilor, ce trebuie să fac pentru a fi salvat?
31. Iar ei au spus: Crede în Domnul Isus Cristos şi vei fi salvat tu şi casa ta.
32. Şi i-au vorbit cuvântul Domnului, lui şi tuturor care erau în casa lui.
33. Şi el i-a luat în aceeaşi oră a nopţii şi le-a spălat loviturile; şi îndată a fost botezat, el şi toţi ai lui.