1. Şi s-a întâmplat, în Iconia, că, amândoi au mers împreună în sinagoga iudeilor şi au vorbit în aşa fel încât o mare mulţime, deopotrivă a iudeilor şi grecilor, a crezut.
2. Dar iudeii care nu credeau au întărâtat neamurile şi le-au tulburat în rău minţile împotriva fraţilor.
3. Astfel că au rămas mult timp vorbind cutezător în Domnul, care aducea mărturie cuvântului harului său şi dădea semne şi minuni să se facă prin mâinile lor.
4. Dar mulţimea din cetate s-a împărţit; şi o parte ţinea cu iudeii, şi o parte cu apostolii.
5. Şi când s-a făcut o năvală, deopotrivă a neamurilor şi a iudeilor cu conducătorii lor, pentru a-i ocărî şi a-i împroşca cu pietre,
6. Şi-au dat seama şi au fugit la Listra şi Derbe, cetăţi din Licaonia şi în regiunile din jur;
7. Şi predicau acolo evanghelia.
8. Şi la Listra şedea un anumit bărbat neputincios de picioare, care niciodată nu a umblat, fiind olog din pântecele mamei sale;
9. Acesta a auzit pe Pavel vorbind, care, privindu-l cu atenţie şi pricepând că avea credinţă să fie vindecat,
10. A spus cu voce tare: Scoală-te drept pe picioarele tale. Şi el a sărit şi a umblat.
11. Şi când a văzut mulţimea ce făcuse Pavel, şi-au ridicat vocile, spunând în limba din Licaonia: Zeii au coborât la noi în asemănarea oamenilor.
12. Şi l-au numit pe Barnaba, Jupiter, iar pe Pavel, Mercurius, pentru că el era cel mai de seama vorbitor.
13. Atunci preotul lui Jupiter, care era înaintea cetăţilor lor, a adus boi şi ghirlande la porţi şi dorea să aducă sacrificii cu poporul.
14. Când au auzit apostolii Barnaba şi Pavel, şi-au sfâşiat hainele şi s-au repezit în mulţime, strigând,
15. Şi spunând: Domnilor, de ce faceţi acestea? Şi noi suntem oameni cu aceleaşi sentimente ca voi şi vă predicăm să vă întoarceţi de la aceste deşertăciuni la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul şi pământul şi marea şi toate lucrurile care sunt în ele;
16. Care în timpurile trecute a lăsat toate naţiunile să umble în căile lor.
17. Totuşi, nu s-a lăsat pe sine însuşi fără mărturie, în aceea că a făcut bine şi ne-a dat ploaie din cer şi timpuri roditoare, umplându-ne inimile cu mâncare şi veselie.
18. Şi, cu aceste spuse, cu greu au potolit mulţimile ca să nu le aducă sacrificii.
19. Dar au venit iudei din Antiohia şi Iconia, care au convins mulţimile; şi, împroşcându-l cu pietre pe Pavel, l-au târât afară din cetate, presupunând că a murit.