41. Priviţi dispreţuitorilor şi minunaţi-vă şi pieriţi, pentru că eu lucrez o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nicidecum nu o veţi crede, chiar dacă cineva v-o relatează.
42. Şi după ce iudeii au plecat din sinagogă, neamurile l-au implorat ca aceste cuvinte să le fie predicate în sabatul următor.
43. Şi după ce adunarea s-a împrăştiat, mulţi dintre iudeii şi prozeliţii religioşi i-au urmat pe Pavel şi pe Barnaba, care, vorbindu-le, i-au convins să continue în harul lui Dumnezeu.
44. Şi în următorul sabat, s-a adunat aproape întreaga cetate să audă cuvântul lui Dumnezeu.
45. Dar când iudeii au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie şi vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, contrazicând şi blasfemiind.
46. Atunci Pavel şi Barnaba au vorbit cutezător şi au spus: Era necesar ca întâi să vă fie vorbit vouă cuvântul lui Dumnezeu; dar, văzând că îl daţi la o parte şi vă judecaţi nedemni de viaţa veşnică, iată, ne întoarcem la neamuri.
47. Fiindcă aşa ne-a poruncit Domnul spunând: Te-am pus să fii o lumină a neamurilor, ca să fii pentru salvare până la marginile pământului.
48. Şi când neamurile au auzit s-au bucurat şi glorificau cuvântul Domnului; şi toţi câţi au fost rânduiţi la viaţă eternă au crezut.
49. Şi cuvântul Domnului a fost proclamat prin toată regiunea.