3. Tot la fel, poporul ţării să se închine la uşa acestei porţi înaintea Domnului, în sabate şi la lunile noi.
4. Şi ofranda arsă pe care prinţul o va aduce Domnului în ziua de sabat să fie şase miei fără cusur şi un berbec fără cusur.
5. Şi darul de mâncare să fie o efă pentru un berbec şi darul de mâncare pentru miei cât va fi în stare să dea şi un hin de untdelemn pentru o efă.
6. Şi în ziua lunii noi acesta să fie un taur tânăr fără cusur, şi şase miei şi un berbec; ei să fie fără cusur.
7. Şi să pregătească un dar de mâncare, o efă pentru un taur şi o efă pentru un berbec şi pentru miei conform cu cât mâna lui va ajunge şi un hin de untdelemn pentru o efă.
8. Şi când prinţul va intra, să intre pe calea porticului acelei porţi şi să iasă pe calea porticului.
9. Dar când poporul ţării va veni înaintea Domnului la sărbătorile solemne, cel care intră pe calea porţii de nord să se închine, să iasă pe calea porţii de sud; şi cel care intră pe calea porţii de sud, să iasă pe calea porţii de nord; să nu se întoarcă pe calea porţii pe care a intrat, ci să iasă pe cea din faţa acesteia.
10. Şi prinţul să intre în mijlocul lor când ei intră; şi când ei ies, să iasă împreună cu ei.