4. A rupt vârful lăstarilor lui şi l-a dus într-o ţară de comerţ; l-a pus într-o cetate de comercianţi.
5. El a luat de asemenea din sămânţa ţării şi a sădit-o într-un câmp roditor; a pus-o lângă ape mari şi a sădit-o ca pe o salcie.
6. Şi ea a crescut şi a devenit o viţă care se întinde, dar de statură mică, a cărei ramuri s-au întors spre ea şi rădăcinile ei erau sub el; astfel a devenit o viţă şi a adus ramuri şi a dat mulţi lăstari.
7. Era de asemenea o altă acvilă mare cu aripi mari şi pene multe; şi, iată, această viţă şi-a plecat rădăcinile spre ea, şi şi-a întins multe ramuri spre ea, ca ea să o adape din brazdele sădirii ei.
8. Era sădită într-un pământ bun lângă ape mari, ca să facă ramuri şi să dea rod, ca să ajungă o viţă frumoasă.
9. Spune: Astfel spune Domnul Dumnezeu: Va prospera? Nu va smulge el rădăcinile acesteia şi nu îi va tăia rodul, ca să se ofilească? Se va ofili în toate frunzele ei înverzite, fără ca o mare putere şi mult popor să o smulgă din rădăcinile ei.
10. Da, iată, fiind sădită, va prospera? Nu se va ofili de tot când vântul de est o atinge? Se va ofili în brazdele unde a crescut.
11. Mai mult, cuvântul Domnului a venit la mine, spunând:
12. Spune acum casei cea răzvrătită: Nu ştiţi voi ce înseamnă acestea? Spune-le: Iată, împăratul Babilonului a venit la Ierusalim şi a luat pe împăratul lui şi pe prinţii lui şi i-a dus cu el la Babilon;
13. Şi a luat din sămânţa împăratului şi a făcut legământ cu el şi a luat un jurământ de la el; a luat de asemenea pe cei puternici ai ţării;
14. Ca împărăţia să fie înjosită, ca să nu se ridice, ci prin ţinerea legământului său să stea în picioare.