5. Şi Faraon a spus: Iată, poporul ţării, acum ei sunt mulţi şi îi faceţi să se odihnească de poverile lor.
6. Şi Faraon a poruncit în aceeaşi zi asupritorilor poporului şi ofiţerilor lor, spunând:
7. Să nu mai daţi poporului paie pentru a face cărămidă, ca până acum, să meargă ei să îşi adune paie.
8. Şi numărul de cărămizi, pe care l-au făcut până acum, să le impuneţi; nu scădeţi nimic din el, pentru că sunt leneşi; de aceea strigă, spunând: Lasă-ne să mergem şi să sacrificăm Dumnezeului nostru.
9. Îngreunaţi munca acestor oameni, ca ei să ostenească în ea; şi să nu dea atenţie la cuvinte deşarte.
10. Şi asupritorii poporului au ieşit şi ofiţerii lor şi au vorbit poporului, spunând: Astfel spune Faraon: Nu vă voi da paie.
11. Mergeţi, procuraţi-vă paie de unde le puteţi găsi; totuşi nimic din munca voastră nu va fi micşorat.
12. Aşa că poporul a fost împrăştiat prin toată ţara Egiptului să adune mirişte în loc de paie.
13. Şi asupritorii îi grăbeau, spunând: Împliniţi muncile voastre, sarcinile voastre zilnice, ca şi când erau paie.