7. Şi dimineaţa, veţi vedea gloria Domnului; pentru aceea că el aude cârtirile voastre împotriva Domnului; şi ce suntem noi ca să cârtiţi împotriva noastră?
8. Şi Moise a spus: Când Domnul va da carne să mâncaţi seara şi dimineaţa pâine pe săturate, va fi semn că Domnul aude cârtirile voastre pe care le cârtiţi împotriva lui; şi ce suntem noi? Cârtirile voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului.
9. Şi Moise i-a zis lui Aaron: Spune întregii adunări a copiilor lui Israel: Apropiaţi-vă înaintea Domnului; fiindcă el a auzit cârtirile voastre.
10. Şi s-a întâmplat, pe când Aaron vorbea întregii adunări a copiilor lui Israel, că au privit spre pustie şi, iată, gloria Domnului a apărut în nor.
11. Şi Domnul i-a spus lui Moise, zicând:
12. Am auzit cârtirile copiilor lui Israel. Vorbeşte-le, zicând: Veţi mânca seara carne şi dimineaţa veţi fi săturaţi cu pâine; şi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
13. Şi s-a întâmplat, că seara prepeliţele au venit şi au acoperit tabăra; şi dimineaţa roua era întinsă de jur împrejurul oştirii.
14. Şi după ce roua care era întinsă s-a ridicat, iată, pe faţa pustiei era ceva mărunt rotund, mic, precum bruma pe pământ.
15. Şi când copiii lui Israel au văzut-o, au spus unul altuia: Aceasta este mană, pentru că nu ştiau ce era. Şi Moise le-a spus: Aceasta este pâinea pe care Domnul v-a dat-o să mâncaţi.
16. Acesta este lucrul pe care Domnul l-a poruncit: Adunaţi din ea, fiecare conform cu mâncarea lui, un omer pentru fiecare om, conform cu numărul persoanelor voastre; luaţi fiecare pentru cei care sunt în corturile lui.
17. Şi copiii lui Israel au făcut aşa şi au adunat, unii mai mult, unii mai puţin.
18. Şi când au măsurat-o cu un omer, cel ce adunase mult nu avea nimic peste şi cel ce a adunat puţin nu avea lipsă; au adunat fiecare conform cu mâncarea lui.
19. Şi Moise a spus: Să nu lase nimeni din aceasta până dimineaţa.