1. Astfel m-am întors şi am luat în considerare toate oprimările făcute sub soare; şi iată, lacrimile celor oprimaţi şi nu au avut mângâietor; şi de partea opresorilor lor era putere; dar ei nu au avut mângâietor.
2. De aceea am lăudat pe morţii care sunt deja morţi, mai mult decât pe viii care sunt încă vii.
3. Da, mai bine decât amândoi este cel care încă nu este, care încă nu a văzut lucrarea rea făcută sub soare.
4. Din nou, am luat în considerare toată osteneala şi fiecare lucrare dreaptă, pentru aceasta un om este invidiat de aproapele său. Aceasta este de asemenea deşertăciune şi chinuire a duhului.
5. Prostul îşi încrucişează mâinile şi îşi mănâncă propria carne.
6. Mai bine este o mână plină, cu linişte, decât amândouă mâinile pline, dar cu osteneală şi chinuire a duhului.
7. Atunci m-am întors şi am văzut deşertăciune sub soare.