10. Şi a crescut mare până la oştirea cerului; şi a aruncat câtva din oaste şi din stele la pământ şi le-a călcat în picioare.
11. Da, s-a preamărit chiar până la prinţul oştirii şi prin el sacrificiul zilnic a fost luat şi locul sanctuarului său a fost dărâmat.
12. Şi o oaste i-a fost dată împotriva sacrificiului zilnic, din cauza fărădelegii şi a aruncat adevărul la pământ; şi a lucrat şi a prosperat.
13. Atunci am auzit un sfânt vorbind şi un alt sfânt a spus acelui sfânt care a vorbit: Cât de lungă va fi viziunea referitoare la sacrificiul zilnic şi fărădelegea pustiirii, pentru a da şi sanctuarul şi oştirea să fie călcate în picioare?
14. Şi mi-a spus: Până la două mii trei sute de zile; atunci sanctuarul va fi curăţat.