21. Ale cărui frunze erau frumoase şi rodul lui mult şi în el era mâncare pentru toţi; sub care fiarele câmpului au locuit şi pe ramurile căruia păsările cerului au avut locuinţa lor:
22. Acesta eşti tu, împărate, care ai crescut şi ai devenit tare, căci măreţia ta a crescut şi ajunge până la cer şi domnia ta până la marginea pământului.
23. Şi pentru că împăratul a văzut un paznic şi un sfânt coborând din cer şi spunând: Tăiaţi copacul şi distrugeţi-l; totuşi lăsaţi buturuga cu rădăcinile lui în pământ, chiar cu o legătură de fier şi aramă, în iarba moale a câmpului; şi să fie udat cu roua cerului şi să fie porţia lui cu fiarele câmpului, până când şapte timpuri vor trece peste el;
24. Aceasta este interpretarea, împărate şi acesta este hotărârea celui Preaînalt, care a venit peste domnul meu împăratul:
25. Te vor alunga dintre oameni şi locuinţa ta va fi cu fiarele câmpului şi te vor face să mănânci iarbă ca boii şi te vor uda cu roua cerului şi şapte timpuri vor trece peste tine, până când vei cunoaşte că cel Preaînalt domneşte în împărăţia oamenilor şi o dă oricui voieşte.
26. Şi pentru că au poruncit să lase buturuga cu rădăcinile copacului, împărăţia ta îţi va fi sigură, după ce vei fi cunoscut că cerurile domnesc.
27. De aceea, împărate, să îţi fie bine primit sfatul meu şi încetează păcatele tale, făcând dreptate; şi nelegiuirile tale, arătând milă celor săraci; poate va fi o lungire a liniştii tale.
28. Toate acestea au venit peste împăratul Nebucadneţar.
29. La sfârşitul a douăsprezece luni umbla prin palatul împărăţiei Babilonului.