26. Împăratul a răspuns şi i-a zis lui Daniel, al cărui nume era Belteşaţar: Eşti în stare să îmi faci cunoscut visul pe care l-am văzut şi interpretarea lui?
27. Daniel a răspuns în prezenţa împăratului şi a zis: Taina pe care împăratul a cerut-o, nu pot înţelepţii, astrologii, magii, ghicitorii să o arate împăratului;
28. Dar este un Dumnezeu în cer care revelează taine şi face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce va fi în zilele de pe urmă. Visul tău şi viziunile capului tău pe patul tău, sunt acestea:
29. Cât despre tine, împărate, gândurile tale ţi-au venit pe patul tău, ceea ce se va întâmpla de acum înainte; şi cel ce revelează taine îţi face cunoscut ce se va întâmpla.
30. Dar cât despre mine, această taină nu îmi este revelată datorită vreunei înţelepciuni pe care o am mai mult decât vreo altă fiinţă, ci de dragul lor să fie făcută cunoscută împăratului interpretarea şi să cunoşti gândurile inimii tale.
31. Tu împărate, ai văzut şi iată, un mare chip. Acest chip mare, a cărui strălucire era măreaţă, a stat în picioare înaintea ta; şi forma lui era înfricoşătoare.
32. Capul acestui chip era din aur pur, pieptul şi braţele lui din argint, pântecele şi coapsele lui din aramă,
33. Picioarele lui din fier, laba piciorului parte din fier şi parte din lut.
34. Tu ai privit până când o piatră tăiată, fără mâini, a lovit chipul peste picioarele lui care erau din fier şi lut şi le-a spart în bucăţi.