4. Voi chema pe Domnul, care este demn de laudă; astfel voi fi salvat din mâna duşmanilor mei.
5. Când valurile morţii m-au încercuit, potopurile oamenilor neevlavioşi m-au înspăimântat;
6. Întristările iadului m-au încercuit; capcanele morţii m-au întâmpinat.
7. În strâmtorarea mea l-am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu; şi el mi-a auzit vocea din templul său şi strigătul meu a ajuns în urechile lui.
8. Atunci pământul s-a zguduit şi s-a cutremurat; temeliile cerului s-au mişcat şi au fost zguduite, pentru că s-a înfuriat.
9. Un fum s-a înălţat din nările lui şi foc mistuia din gura lui; cărbuni s-au aprins prin el.
10. El de asemenea a aplecat cerurile şi a coborât; şi întuneric era sub picioarele lui.
11. Şi călărea pe un heruvim şi zbura; şi a fost văzut pe aripile vântului.
12. Şi a făcut întunericul să fie corturi de jur împrejurul lui, ape întunecoase şi nori groşi ai cerurilor.
13. Prin strălucirea de dinaintea sa au fost aprinşi cărbuni de foc.
14. Domnul a tunat din cer şi cel Preaînalt şi-a înălţat vocea.
15. Şi a trimis săgeţi şi i-a împrăştiat; fulgerul şi i-a învins.
16. Şi albiile apelor au apărut, temeliile lumii s-au dezgolit, la mustrarea Domnului, la pufnirea suflării nărilor sale.
17. El a trimis din înalt, m-a luat, m-a scos din multe ape.
18. M-a eliberat de duşmanul meu puternic şi de cei ce m-au urât; fiindcă erau prea puternici pentru mine.
19. M-au întâmpinat în ziua nenorocirii mele, dar Domnul a fost sprijinul meu.