1. Şi i s-a spus lui Ioab: Iată, împăratul plânge şi jeleşte după Absalom.
2. Şi victoria în acea zi a fost prefăcută în jale pentru tot poporul; fiindcă poporul a auzit spunându-se în acea zi cum împăratul era mâhnit pentru fiul său.
3. Şi poporul s-a furişat în acea zi înăuntrul cetăţii, cum se furişează un popor care este ruşinat când fuge în bătălie.
4. Dar împăratul şi-a acoperit faţa şi împăratul striga cu o voce tare: O fiul meu Absalom, O Absalom, fiul meu, fiul meu!
5. Şi Ioab a intrat în casă la împărat şi a spus: Ai ruşinat în această zi feţele tuturor servitorilor tăi, care în această zi ţi-au salvat viaţa ta şi vieţile fiilor tăi şi ale fiicelor tale şi vieţile soţiilor tale şi vieţile concubinelor tale;