23. Şi toată ţara plângea cu voce tare şi tot poporul trecea; împăratul de asemenea a trecut peste pârâul Chedron şi tot poporul a trecut înainte, spre calea pustiei.
24. Şi, iată, Ţadoc de asemenea şi toţi leviţii erau cu el, purtând chivotul legământului lui Dumnezeu; şi au pus jos chivotul lui Dumnezeu; şi Abiatar s-a urcat, până când tot poporul din cetate a terminat de trecut.
25. Şi împăratul i-a spus lui Ţadoc: Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate; dacă voi găsi favoare în ochii Domnului, el mă va aduce înapoi şi mi-l va arăta şi pe el şi locuinţa sa;
26. Dar dacă el va spune astfel: Nu găsesc plăcere în tine; iată-mă, să îmi facă ce i se pare bine.
27. Şi împăratul a spus de asemenea preotului Ţadoc: Nu eşti tu un văzător? Întoarce-te în pace în cetate şi cei doi fii ai voştri cu voi, Ahimaaţ, fiul tău, şi Ionatan, fiul lui Abiatar.
28. Vedeţi, eu voi rămâne în câmpia pustiei, până va veni un cuvânt de la voi ca să îmi dea de veste.
29. De aceea Ţadoc şi Abiatar au purtat chivotul lui Dumnezeu înapoi la Ierusalim; şi au rămas acolo.
30. Şi David s-a urcat pe urcuşul muntelui Măslinilor şi plângea pe când urca şi avea capul acoperit şi mergea desculţ; şi tot poporul care era cu el avea fiecare capul acoperit şi urcau, plângând pe când urcau.
31. Şi unul i-a spus lui David, zicând: Ahitofel este între uneltitori, cu Absalom. Şi David a spus: Doamne, te rog, prosteşte sfatul lui Ahitofel.
32. Şi s-a întâmplat, când David a ajuns în vârful muntelui, unde s-a închinat lui Dumnezeu, că, iată, Huşai architul a venit să îl întâlnească cu haina sfâşiată, şi cu ţărână pe cap.
33. Şi David i-a spus: Dacă treci mai departe cu mine, atunci îmi vei fi o povară;
34. Dar dacă te întorci în cetate şi îi spui lui Absalom: Voi fi servitorul tău, împărate; precum am fost servitorul tatălui tău până acum, astfel voi fi acum servitorul tău; atunci vei putea înfrânge pentru mine sfatul lui Ahitofel.
35. Şi nu ai cu tine acolo pe Ţadoc şi pe Abiatar, preoţii? De aceea să fie, orice vei auzi din casa împăratului, să le spui preoţilor Ţadoc şi Abiatar.
36. Iată, ei au acolo cu ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, şi pe Ionatan, fiul lui Abiatar; şi prin ei să îmi trimiteţi orice lucru pe care îl puteţi auzi.