21. Şi bărbatul Elcana şi toată casa lui, s-au urcat să sacrifice Domnului sacrificiul anual şi să îşi împlinească promisiunea.
22. Dar Ana nu s-a urcat, pentru că a spus soţului ei: Nu voi urca până când pruncul va fi înţărcat şi atunci îl voi duce să se înfăţişeze înaintea Domnului şi să stea acolo pentru totdeauna.
23. Şi Elcana, soţul ei, i-a spus: Fă cum ţi se pare bine; rămâi până îl vei fi înţărcat; numai să îşi întemeieze Domnul cuvântul său. Astfel femeia a rămas şi şi-a alăptat fiul până l-a înţărcat.
24. Şi după ce l-a înţărcat, l-a urcat cu ea, luând trei tauri şi o efă de făină şi un burduf cu vin şi l-a adus în casa Domnului, la Şilo; şi copilul era mic.
25. Şi au înjunghiat un taur; şi au adus pe băiat la Eli.
26. Şi ea a spus: O, domnul meu, precum sufletul tău trăieşte, domnul meu, eu sunt femeia care a stat lângă tine aici, rugându-se Domnului.
27. Pentru acest copil m-am rugat; şi Domnul mi-a ascultat rugămintea pe care am cerut-o de la el.
28. De aceea l-am împrumutat şi eu Domnului; atât cât va trăi, el va fi împrumutat Domnului. Şi el s-a închinat Domnului acolo.