1. Tot aşa, soţiilor, fiţi în supunere propriilor voştri soţi, ca, dacă cineva nu ascultă de cuvânt, ei de asemenea să fie câştigaţi fără cuvânt, prin comportarea soţiilor,
2. Privind comportarea voastră castă, în frică.
3. A căror înfrumuseţare să nu fie cea exterioară a împletirii părului şi a purtării aurului, sau a îmbrăcării hainelor,
4. Ci să fie omul ascuns al inimii, în ceea ce este neputrezitor, chiar ornamentul unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.
5. Căci astfel şi în vechime sfintele femei care se încredeau în Dumnezeu, se înfrumuseţau, fiind în supunere propriilor soţi.
6. Aşa cum Sara a ascultat de Avraam, numindu-l domn; ea, a cărei fiice sunteţi, atât timp cât faceţi binele şi nu vă temeţi de nimic înfricoşător.
7. Tot aşa, soţilor, locuiţi împreună cu ele conform cunoaşterii, dând onoare soţiei, ca vasului mai slab şi ca fiind comoştenitori ai harului vieţii, pentru ca rugăciunile voastre să nu fie împiedicate.
8. Iar în final, fiţi toţi cu o singură minte, având compasiune unii pentru alţii, iubiţi ca fraţii, fiţi miloşi, fiţi politicoşi,
9. Neîntorcând rău pentru rău, sau defăimare pentru defăimare, ci dimpotrivă, binecuvântând; ştiind că la aceasta sunteţi chemaţi, ca să moşteniţi o binecuvântare.
10. Fiindcă cel ce voieşte să iubească viaţa şi să vadă zile bune să îşi înfrâneze limba de la rău şi buzele sale să nu vorbească viclenie;
11. Să evite răul şi să facă binele; să caute pacea şi să o urmărească.
12. Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepţi şi urechile sale deschise la rugăciunile lor, dar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul.